Inscriere in ARTT

Member and
regional partner of

RoDI IST Network

3.3.    Internet

1. Semnatura electronica
   1. Romania: Legea notarului electronic (proiect
   2. Romania: Legea semnaturii electronice

Lucrul individual

In acest caz, necesitatile tehnice sunt reduse. Practic, este nevoie de transferarea datelor numai la inceputul lucrului si la final. De ex., translatorii vor prelua textul care trebuie tradus la inceputul lucrului si, dupa traducere, il vor transmite clientuli. Acesta il poate transmite inapoi pentru mici modificari. Exista mai multe modalitati de transfer al datelor: prin copierea lor pe dischete, cu ajutorul calculatorului (folosind un modem), prin telefonie mobila, etc. Nu sunt probleme financiare deosebite cu astfel de modalitati de transfer. De asemenea, securitatea datelor nu pune probleme deosebite, utilizarea PGP este suficienta.

Tranzactii

In procesul tranzactiilor trebuie sa existe un acces continuu la bazele de date. In cazul tranzactiilor care se efectueaza cu o viteza mare este important timpul de raspuns al calculatorului.

Datorita necesitatii accesului continuu, sunt excluse din start conexiunile prin dial-up sau ISDN, fiind prea scumpe. Cu atat mai mult conexiunea prin telefonie mobila. Solutia optima este folosirea unei linii inchiriate sau a retelei cu comutare de pachete. Solutia liniei inchiriate este viabila in cazul unor distante mici.

Liniile telefonice analogice cu modem sau ISD sunt de asemenea utile pentru comunicatii directe daca nu exista Internet, dar acestea pot deveni si ele foarte scumpe daca distanta intre cele doua puncte de comunicatie depasesc aria telefoniei locale.

Securitatea este foarte importanta in procesul tranzactiei, pentru ca informatia este confidentiala si, de multe ori, sunt manuite cu aceasta ocazie multi bani. Cea mai buna solutie practica este criptarea puternica a tutror fluxurilor de date. In aceste situatii, nu poate fi considerata sigura nici macar o linie telefonica inchiriata.

Lucrul in echipa

In lucrul in echipa, este foarte important ca toti membrii echipei sa aiba acces continuu la toate datele. De asemenea, membrii echipei trebuie sa se intalneasca din cand in cand fata in fata intr-un birou, de unde este nevoie, de asemenea, de acces la bazele de date. In acest caz, singura solutie este o conexiune permanenta.

In echipa, este necesara si o comunicare sociala intre membri. Simpla legatura telefonica nu este suficienta, in cele mai multe cazuri. Sistemul conferintelor video ar fi de mare ajutor. In acest caz, solutia practica este inchirierea unei linii rapide cu 64 K...2Mbit/s.

In privinta securitatii, datele de proiectare pot fi foarte importante, si, deci, trebuiesc protejate. Transmisiile prin videoconferinta, ca si converstaiile telefonice, nu necesita in mod normal protectie prin criptare.

Munca interactiva

Lucrul interactiv, precum educatia la distanta, necesita linii de telecomunicatii de inalta performanta, pe cat posibil cu largime de banda garantata. Singura solutie, in acest caz, este conexiunea prin Internet.

Conexiuni

Liniile telefonice analogice

Acestea se pot utiliza in cazul unor comunicatii in interiorul unei aceleiasi zone de convorbire locala, nefiind scumpe si permitand aceiasi viteza ca in cazul tehnologiei ISDN cu modem. In astfel de situatii, liniile telefonice analogice se pot utiliza in cazul lucrului individual si al tranzactiilor locale limitate. Totusi, daca exista posibilitatea cuplarii la Internet, aceasta solutie (a Internetului) este mai rapide si mai ieftina.

ISDN

ISDN nu ofera mai multe facilitati fata de liniile telefonice analogice, dar este mult mai scump. Practic, singurul avantaj al acestora ar fi viteza de transfer mai mare.

Telefonia mobila

Telefonia fara fir ofera mobilitate, dar este foarte scumpa, choiar si numai pentru citirea mesajelor.

Linii inchiriate

Liniile inchiriate permit cele mai bune performante. In cazul distantelor mai mici se pot utiliza modemurile, reusindu-se sa se mentina largimea de banda in limitele normale. Singura problema este ca liniile inchiriate sunt scumpe in cazul unor distante mari.

Linii inchiriate cu acces la Internet

Prin cuplarea liniilor inchiriate la cel mai apropiat nod de acces la Internet se obtine o largime de banda mare dar negarantata. Problema cea mai mare ar fi existenta unui nod de acces la Internet cat mai apropiat.

3.3.1.      Semnatura electronica

In 13 decembrie 1999, Uniunea Europeana a aprobat o directiva pentru semnatura electronica.

Semnatura electronica este importanta pentru TL, intrucat permite ca anumite aspecte care necesita prezenta fizica (precum semnatura pe unele documente) sa fie transportate la distanta prin transfer in retea. Un alt avantaj este ca acceptarea semnaturii digitale va determina standardizarea formularelor care trebuiesc semnate.

Definitii

In Austria (una din primele tari care au adoptat sistemul semnaturii electronice), se defineste semnatura electronica drept: datele elctronice atasate sau legate in mod logic de alte date electronice care servesc la autentificare, respectiv la stabilirea identitatii semnatarului.

In aceasta definitie este inclus principalul aspect al semnaturii, conexiunea dintre document si o persoana fizica.

Semnatura electronica <-> semnatura digitala

Semnatura electronica are o acceptiune mult mai larga, in cadrul careia se pot utiliza, de ex., sistemul de chei publice sau dinamica semnaturilor. De obicei, semnatura electronica foloseste doar o modalitate de autentificare, care face ca aceste doua notiuni sa se confunde: semnatura digitala. Aceasta consta dintr-o cheie privata (folosita pentru criptarea semnaturii) si una publica (specificata in document, si care face conexiunea intre aceasta cheie privata si o persoana unica)

Probleme

Exista mai multe probleme legate de semnaturile electronice. Ele sunt avantajoase, dar nu pot indeplini toate cerintele juridice, datorita unor dificultati specifice:

• Prezentarea documentului care trebuie semnat: Semnatura electronica se aplica intotdeauna unui document in forma binara, si nu reprezentarii vizuale a acestuia. Dac exista diferente intre acestea (setarea caracterelor, a culorilor, etc,), documentul semnat este valid, dar pot exista si alte diferente. Din cauza aceasta, este necesara prezenta unei vizualizari protejate a documentului.

•  Unicitatea documentului semnat: Dupa semnarea documentului acesta poate fi multiplicat, dar copiile nu sunt criptate si protejate. Din cauza aceasta, copiile nu sunt indicate in anumite cazuri, de ex. in situatia unor documente „la purtator”.

Semnarea documentelor

Documentele autentificate prin semnatura electronica pot fi verificate pentru a vedea cine sunt semnatarii acestuia. 

O arie larga de utilizare a semnaturii electronice este in cazul documentelor guvernamentale si, in general, in cazul documentelor publice.

Avantajele generale ale infrastructurii de chei publice (ICP)

Folosirea unei semnaturi digitale necesita, in multe cazuri, o ICP (PGP nu este adecvat pentru autentificari legale, intrucat nu exista nicio autoritate care sa garanteze corectitudinea datelor). Aceasta inseamna ca oricine doreste sa aiba o semnatura electronica primeste (cel putin) o certificare, stocata de obicei pe un cip, care se foloseste in cazul semnaturilor securizate, dar si in situatii obisnuite:

• Acces: Verificarea accesului este posibila prin simpla insertie a cipului;

• Identificarea utilizatorilor: Daca telelucratorul acceseaza datele companiei printr-un sit, el poate fi identificat automat prin certificarea pe care o detine, fara a mai fi nevoie de parola. Un astfel de exemplu este SSL (Secure Socket Layer). De asemenea, conexiunea poate fi securizata printr-o incriptare, pentru a evita interceptarile neautorizate.. In acest caz, un alt avantaj este faptul ca nu este nevoie de aplicatii speciale, numai un browser obisnuit si un server securizat.

• Criptarea simpla: Ca si in cazul cipului, criptarea poate fi utilizata foarte bine prin utilizarea cheilor private de criptare.

Documentare legislativa

Austria

Signature law (Germana)

Signature order (Germana)

Inofficial translation of the Signature law (Engleza)

Inofficial translation of the Signature order (Engleza)

Ministerial draft and Statements to it (Germana)

Government bill (Germana)

Report of the legislative committee (Germana)

Germania

Current Signature law (Art. 3 IuKDG) (Germana)

Proposal for amendment (Germana)

Europa

Signature directive (Germana)

Signature directive (Engleza)

Materials to the signature directive

Autoritati de certificare

Austria

A-sign (Datakom)

TrustSign (e-Sign; A-Trust): Neacreditat

AD Cert (Arge Daten)

net.surance Security (EA Generali)

CryptoConsult (Mag. Ulrich Latzenhofer)

Globalsign (Belsign Austria; Innovation Systems Informationstechnologie GmbH): Neacreditat

International

Verisign

Thawte (Acum, filiala a Verisign)

Standardizare

Bundesamt für Sicherheit in der Informationstechnik - Projektbüro Digitale Signatur (BSI; Germany)

European Telecommunications Standards Institute - Draft on Electronic Signature Standards (ETSI)

3.3.1.1. Romania: Legea notarului electronic (proiect)

Cap. I - Dispoziţii generale

Art. 1 - Actele notariale îndeplinite de notarul public în cadrul activităţii notariale pot fi efectuate, la cererea persoanelor fizice sau juridice care le solicită, în formă electronică, în condiţiile prezentei legi.

            Dispoziţiile prezentei legi se aplică şi actelor notariale efectuate de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, precum şi de alte instituţii abilitate în acest sens prin legi speciale.

Art. 2 - Actele pe care notarul public le instrumentează în formă electronică trebuie să îndeplinească, sub sancţiunea nulităţii, următoarele condiţii:

a)     să fie prezentate notarului public în formă electronică

b)     să fie semnate cu semnătura electronică extinsă

c)     să îndeplinească condiţiile de fond prevăzute de lege pentru operaţiunea juridică pe care o consemnează

            Notarul public şi celelalte instituţii prevăzute la art. 1 au obligaţia să verifice îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute la alin. 1 al prezentului articol.

Art. 3 - Actele notariale electronice au acelaşi regim juridic ca şi actele notariale îndeplinite în formă materială.

Art. 4 - Prezenta lege se aplică actelor notariale electronice care sunt instrumentate de notari publici numiţi în conformitate cu Legea nr. 36/1995.

            În cazul în care, pentru valabilitatea în străinătate a actului notarial electronic, este necesară supralegalizarea semnăturii electronice a notarului public de către Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Externe şi misiunea diplomatică sau oficiul consular din România ale statului în care actul urmează a fi folosit, notarul public are obligaţia de a trimite actul notarial electronic către Ministerul Justiţiei în vederea îndeplinirii formalităţilor necesare.

            Documentele electronice care provin de la autorităţile altui stat pot fi luate în considerare de notarii publici în instrumentarea unui act notarial electronic numai dacă semnăturile electronice străine sunt supralegalizate de misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din acel stat sau de către Ministerul Afacerilor Externe al României.

            În cazul în care prin convenţii internaţionale la care România este parte se prevede altfel, se aplică acele convenţii.

Cap. II - Competenţa notarilor publici în materia actelor notariale electronice

art. 5 - Următoarele acte notariale pot fi îndeplinite în formă electronică:

a)     autentificarea documentelor ce îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 2

b)     legalizarea copiilor electronice după documente în formă materială

c)     darea de dată certă a documentelor ce îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 2 şi atestarea locului unde s-au încheiat acestea

d)     primire şi păstrarea în arhiva electronică a documentelor ce îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 2

e)     efectuarea şi legalizarea traducerilor în formă electronică

f)       eliberarea de duplicate de pe actele notariale întocmite în formă electronică.

Art. 6 - Notarul public autorizat să efectueze acte notariale electronice are competenţă generală în condiţiile prezentei legi.

            Competenţa celorlalte instituţii prevăzute la art. 1 se stabileşte în conformitate cu Legea nr. 36/1995, care se aplică în mod corespunzător.

Cap. III - Autorizarea notarilor publici pentru efectuarea de acte notariale electronice

Art. 7 - Notarii publici care intenţionează să efectueze acte notariale electronice se vor adresa cu o cerere către Agenţia Naţională pentru Comunicaţii şi Informatică în vederea autorizării.

Procedura de acordare a autorizaţiei va fi stabilită de Agenţia Naţională pentru Comunicaţii şi Informatică prin norme metodologice în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 8 – În vederea autorizării, notarii publici vor prezenta spre avizare Agenţiei Naţionale pentru Comunicaţii şi Informatică sistemul informatic pe care îl vor utiliza în cadrul activităţii notariale electronice.

            Agenţia Naţională pentru Comunicaţii şi Informatică va acorda avizul favorabil utilizării sistemului informatic cel mai târziu odată cu eliberarea autorizaţiei prevăzute la art. 7.

Art. 9 – Notarii publici sunt obligaţi să notifice în prealabil Agenţiei Naţionale pentru Comunicaţii şi Informatică orice modificare adusă sistemului informatic avizat.

            Agenţia Naţională pentru Comunicaţii şi Informatică se va pronunţa asupra avizării modificărilor aduse în termen de 30 de zile de la înregistrarea notificării.

Art. 10 - Agenţia Naţională pentru Comunicaţii şi Informatică este obligată să verifice periodic sistemele informatice utilizate de notarii publici autorizaţi pentru a controla modul de respectare a normelor de securitate prevăzute în regulamente.

3.3.1.2. Romania: Lege privind semnătura electronică (proiect)

Capitolul 1 Dispoziţii generale

Art 1.    Semnătura electronică reprezintă o informaţie în format electronic ataşată sau asociată logic unei alte informaţii în format electronic în scopul autentificării acesteia.

Art 2.    Semnătura electronică extinsă reprezintă o semnătură electronică care îndeplineşte următoarele condiţii:

a)     identifică în mod unic semnatarul;

b)    este creată cu mijloace aflate sub controlul exclusiv al semnatarului;

c)     identifică în mod unic documentul ce conţine informaţiile autentificate.

d)    este legată de informaţiile pe care le autentifică în aşa fel încât orice modificare a acestora este detectabilă;

Art 3.    Semnătura electronică este asimilată numelui, respectiv denumirii şi i se aplică legea civilă.

Art 4.    Regimul juridic al semnăturii electronice extinse este acelaşi cu cel al semnăturii olografe. Semnătura electronică extinsă este admisă ca probă în procedurile judiciare.

Art 5.    Modalităţile tehnice de autentificare prin utilizarea semnăturii electronice se stabilesc de către părţile implicate prin acord bilateral.

Capitolul 2 Autoritatea de reglementare în domeniul semnăturii electronice

Art 6.    Orice echipament sau serviciu legat de producerea sau utilizarea semnăturii electronice trebuie autorizat de statul român care, prin aceasta, garantează folosirea, în deplină siguranţă, pe teritoriul României, a semnăturii electronice.

Art 7.    Autoritatea de reglementare în domeniul semnăturii electronice, denumită în continuare autoritate, este Agenţia Naţională pentru Comunicaţii şi Informatică.

Art 8.    Atribuţiile Autorităţii sunt:

a)     stabileşte standardele naţionale ce garantează utilizarea sigură a semnăturii electronice;

b)    verifică aplicarea standardelor proprii şi sesizează organele în drept ori de câte ori constată o încălcare a standardelor;

c)     asigură compatibilitatea continuă a standardelor naţionale cu cele internaţionale;

d)    autorizează echipamentele şi serviciile în domeniu, precum şi furnizorii acesteia, condiţiile unei pieţe concurenţiale.

Capitolul 3 Obligaţiile furnizorilor de echipamente şi servicii

Art 9.    Furnizorii de echipamente şi servicii în domeniul semnăturii electronice, denumiţi în continuare furnizori, au obligaţia să facă publice toate datele privind standardul naţional sub incidenţa căruia intră produsul sau serviciul furnizat, precum şi perioada de timp pentru care produsul sau serviciul garantează respectarea standardului, acolo unde este cazul.

Art 10.    Furnizorii au obligaţia să se asigure că utilizatorii legali ai produselor sau serviciilor pe care le furnizează cunosc standardul sub incidenţa căruia intră produsul sau serviciul furnizat. În acest caz, orice utilizare ce excede standardul naţional sub incidenţa căruia intră produsul sau serviciul furnizat nu cade în responsabilitatea furnizorului.

Art 11.    Preluarea datelor persoanelor fizice sau juridice în scopul producerii sau utilizării semnăturii electronice se face numai direct sau pe baza unui consimţământ explicit. Utilizarea acestor date în alt scop decât cel al producerii sau utilizării semnăturii electronice nu se poate face decât cu consimţământul explicit al subiectului.

Art 12.    Orice modificare adusă unui echipament sau serviciu trebuie notificată Autorităţii. Utilizarea acesteia se va face după obţinerea autorizaţiei în condiţiile art. 7 litera d.

Art 13.    Furnizorii au obligaţia păstrării secretului în ceea ce priveşte metodele de producere a semnăturii electronice. În cazul în care este constatată pierderea acestui secret, furnizorul este obligat să ia toate măsurile necesare pentru utilizarea sigură a echipamentului sau serviciului în cauză şi să notifice Autoritatea în legătură cu măsurile luate.

Art 14.    Furnizorul sau Autoritatea pot bloca utilizarea unui serviciu legat de semnătura electronică, pe o perioadă determinată şi în urma notificării utilizatorilor, în orice situaţie de forţă majoră. Autoritatea va stabili, în termen de 30 de zile de la data evenimentului, dacă şi în ce condiţii vor fi despăgubiţi utilizatorii.

Capitolul 4 Sancţiuni

Art 15.    Furnizorilor care nu respectă prevederile articolelor 8-12 li se retrage autorizaţia, iar persoanele fizice sau juridice proprietare a furnizorilor respectivi îşi pierd dreptul de a activa în domeniul furnizării de produse sau servicii din sfera semnăturii electronice. 

Art 16.    Orice persoană fizică ce se face vinovată de încălcarea articolului 10 este pedepsită cu privare de libertate cuprinsă între 3 luni şi 5 ani. Orice persoană fizică ce se face vinovată de încălcarea articolului 12 este pedepsită cu privare de privare de libertate cuprinsă între 3 şi 25 ani. 

Art 17.    Activitatea intenţionată de decodare în domeniul semnăturii electronice, fără consimţământul explicit al utilizatorului, se pedepseşte cu privare de libertate cuprinsă între 5 şi 15 ani.

ARTT Community

Home Up Software Hardware Internet